Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea privind evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români, care introduce sistemul de carte de identitate electronică şi semnătura electronică.
Totuși, noile cărți de identitate cu cip nu sunt obligatorii, astfel încât românii vor avea posibilitatea de a solicita și cărți de identitate simple, ca cele de acum.
Conform noului proiect de lege, mai multe acte normative referitoare la evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români vor fi modificate pentru a permite asigurarea condiţiilor pentru ca titularul unui document electronic să se autentifice online.
Astfel, românii vor putea beneficia mai ușor de diverse servicii electronice: bancare, fiscale, sociale, financiare, educaţie etc.
Cartea electronică de identitate va înlocui cardul de sănătate și va putea fi folosită la autentificarea în sistemele informatice ale instituțiilor statului și nu numai.
Noile cărți de identitate se vor imprima în mod eșalonat, în termen de 18 luni de la începerea procesului de schimbare. Un regulament al Uniunii Europene (UE) obligă autoritățile să schimbe cartea de identitate până în 2 august 2021.
În premieră, va putea fi emis buletin (simplu sau electronic) şi copiilor sub 14 ani. Astfel, opţional, la cererea părinţilor sau a reprezentanţilor legali, se poate elibera o carte de identitate simplă sau o carte electronică de identitate, indiferent de vârsta copilului. Până la împlinirea vârstei de 12 ani, cartea electronică de identitate se eliberează fără imaginile impresiunilor papilare.
a) valabilitate de 2 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani;
b) valabilitate de 4 ani, pentru persoanele cu vârsta cuprinsăîntre 14 şi 18 ani;
c) valabilitate de 10 ani, du pă împlinirea vârstei de 18 ani;
d) cu valabilitate nelimitată, după împlinirea vârstei de 60 de ani, pentru cartea de identitate simplă.
De asemenea, cetăţenii români cu domiciliul în România aflaţi temporar în străinătate pot depune cerere pentru eliberarea actului de identitate: la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din străinătate, în cazul în care, din motive obiective, nu se pot deplasa la serviciul public comunitar de de evidenţă a persoanelor de la locul de domiciliu sau reşedinţă, cu excepţia cererii pentru eliberarea unei cărţi de identitate provizorii, precum şi la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor, prin împuternicit, pe bază de procură specială autentificată la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din ţara respectivă.
Cartea electronică de identitate conţine date în format tipărit şi în format inscripţionat prin tehnici speciale, date în format electronic, precum şi elemente de particularizare şi de siguranţă.
a) datele din formatul tipărit, cu excepţia semnăturii olografe a titularului;
b) prenumele părinţilor titularului;
c) un certificat pentru semnătură electronică şi, după caz,certificate calificate pentru semnătură electronică, astfel cum acestea suntdefinite în legislaţia din domeniu;
d) datele biometrice ale titularului, constând în imaginea facială şi, după caz, imaginile impresiunilor papilare a două degete.
Datele personale ale românilor vor fi șterse imediat după personalizarea şi transmiterea cărţii electronice de identitate sau a cărţii de identitate simple.
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a anunțat în luna ianuarie a acestui an că actualele cărți de identitate vor fi modificate, pentru a fi în conformitate cu reglementările dispuse de Uniunea Europeană.
Legea a fost elaborată în 2017 de Guvernul condus de Mihai Tudose și prevede modificarea mai multor acte normative referitoare la evidenţa persoanelor şi actele de identitate ale cetăţenilor români.
Șeful statului a promulgat legea care prevede extinderea categoriilor de persoane care beneficiază de reducerea cu doi ani a vârstei standard de pensionare și introducerea sistemului de carte de identitate electronică, precum şi semnătura electronică. Legile urmează să fie publicate în Monitorul Oficial.